...
Am primit zilele trecute o lădiță pline cu cireșe, din minunata livadă în care s-au plimbat George cu colegii lui. Erau cărnoase și extrem de delicioase, și-mi făcusem socoteala de dulceață și de compot. Până la urmă însă, într-un răstimp destul de scurt, le-am mâncat aproape pe toate. Au fost, într-adevăr, cele mai bune cireșe pe care-mi amintesc să le fi gustat! Plăcintă cu unt, cum face bunica în povestea Silviei Colfescu, n-am apucat, dar am făcut de vreo două ori clafoutis.