...
La ultimele noastre 4 întâlniri de povești camalesSe, furtuna ne-a pândit și ne-a amenințat de fiecare dată. Dar nu a plouat nicicând, semn că Doamne-Doamne a vegheat la bucuria copiilor [și a părinților, desigur].
Astăzi a fost rândul unei alte povești scrise și ilustrate de Patricia Polacco: Când tună a tort [asta după ce la finele lui Prier am parcurs împreună cu cei mici Recenka și ouăle de Paști]. Nici că se putea un moment mai bun pentru a o citi, cu norii învolburați în spatele nostru și cu torturile a doi copii dragi [aniversați chiar azi] așteptându-ne.
Am numărat pân-am terminat de pus tortul Babușcăi în cuptor, am spart la fiecare tunet baloane, am adunat în covată toate ingredientele necesare pregătirii prăjiturii, am mâncat căpșune delicioase [fotografiile mele cu cireșe pot induce în eroare, tortul din poveste e cu căpșune] și i-am făcut pe copii atenți la dragostea bătrânei, dar și la multe detalii valoroase din ilustrații. Spre exemplu, le-am arătat ce duios stau bunica și nepoata îmbrățișate în balansoarul de lemn, cu icoana Maicii Domnului de pe poliță veghindu-le...
Pentru mine a fost o seară plină de bucurie! Da, poveștile frumoase țin furtuna departe!