...
Cu aripile tale moi, care se prăbușesc adesea în noroi...
Cu aripile tale moi, care în lipsa Soarelui nu mai pot fi vioi.
Cu aripile tale moi, tremurătoare și plăpânde, trebuie să încălzești și puii să ți-i culcușești.
Cu aripile tale moi trebuie să cauți, să zâmbești și lumea ta cea mică să o cucerești.
Cu aripile tale moi, ești totuși pasăre puternică și te poți înălța chiar dincolo de nori.
E o luptă continuă și atunci când uiți că ai aripi, uiți, de fapt, că vei muri...
