...
În ziua de azi se găsesc de toate, pe toate gardurile. Mâncare, haine, jucării. Care mai de care mai arătoase, mai sclipitoare, mai reduse, mai cu moț. Suntem înconjurați de atât de multe lucruri, încât ne pierdem măsura și petrecem zile la rând îmbulziți în agitație și grăbiți în căutarea cadourilor. Cum să te poți abține când sunt atât de ieftine și de atrăgătoare? Și totuși, nu degeaba se spune că ce-i prea mult strică...
Ceea ce simt e că, pe cât crește copilul nostru, ne e din ce în ce mai greu să le punem frâie celorlalți în a-i cumpăra tot felul de jucării. E adevărat că unele sunt chiar frumoase și educative, dar altele sunt întruchiparea aruncării banilor pe fereastră.
Oare unde ne-au dispărut simplitatea și cumpătarea? Unde s-a dus bucuria unei mici surprize așteptate luni la rând? Pe mine mă înfioară numai vederea atâtor ambalaje de carton pe care trebuie să le facem bucățele înainte de a le arunca... Să fi ajuns risipa așa o caracteristică a omului [post]modern? Ce întrebare retorică!