...
Plăpândule ghiocel,
atârnând de-un firicel,
azi ai fost tare-oropsit
și mult te-am compătimit!
Te-am privit neputincioasă,
urmărindu-te din casă...
mă-nfrigura și pe mine
neîncetata vântului asprime
nemilos izbindu-se-n tine...
Tu însă, aplecându-te smerit,
iar și iar,
ca o perlă-ai răsărit!