miercuri, 25 ianuarie 2017

plicul prins în piuneză

...

Când l-am găsit pe Acasă, una dintre primele întrebări a fost legată de cutia poștală. Unde sunt cutiile? Spre surprinderea mea, am descoperit că există doar una comună, la intrare; ni s-a zis că din pricină că oamenii au probleme mai importante decât asta... Om vedea cum o fi cu timpul, cert e că deocamdată a trebuit să accept situația. În mod inedit [de-a lungul anilor, am primit scrisori pe sub poartă, scrisori recuperate de la vecini sau de la muma, scrisori roase de Rex, scrisori ude, scrisori la cămin, scrisori la casa portocalie de pe strada cu deal, scrisori pe sub ușa 404, scrisori în cutia Ginei], plicurile ne sunt acum lăsate la avizier de vecina care are cheia de la singura cutie albă. Astă seară, agățat de o piuneză, aștepta cuminte și plicul maroniu al Poezitoarei; îl pândisem, știam că e pe drum. Am sclipit de bucurie [asta după ce zile întregi am deschis cutia de pe Stelelor și-am zis gooollllll] și i-am spus lui Dar c-a ajuns azi pentru c-am pus și eu ceva de dimineață la poștă. M-am hotărât să las cheia de pe Stelelor proprietarei și să nu mai verific ca o vinovată de am mai primit ceva. De acum încolo o să aștept să găsesc peticele cu suflet la avizier - ca o pată de culoare și de bine printre teancul de facturi și tot soiul de notificări...