Anonimule,
Dacă ți-e dor de Maia, află că e bine. Azi i s-a făcut dor să scrie scrisori, doar că nu era acasă și nu avea hârtie și plicuri cu ea. La câteva zeci de kilometri de adevăratul acasă, a devenit o înghețată cu șoșoni roșii, dar nu o invidia, nu a fost extraordinar de plăcut sentimentul. A băut un ceai colorat-fructat singură, în timp ce privea trecătorii cu umbrele colorate grăbiți, spre sau dinspre centru și apoi a păzit creaturi de lemn alb-negru. I-a ascultat în timpul serii pe cei de la Otros Aires, spectacol care a impresionat-o până în colțișoarele și sertărașele ascunse ale inimii. Dacă sunt anumite lucruri sau oameni, cărți, muzici, haine, stiluri care rimează cu personalitatea noastră, atunci acești patru muzicieni au întins o scară spre corzile sensibile de Nunuc. Și ar mai fi multe de scris, dar îi e somn, așa că te cheamă la Sibiu de vrei să afli mai multe..