Dragă cititorule,
Azi e ziua mea. Împlinesc doi ani. Da, de atunci mi-am luat inima-n dinți, am agitat-o bine și i-am zis că o s-o depăn în cuvinte, indiferent dacă îi convine sau nu. Așa se face că, treptat și cu pași mici, s-a născut povestea lui Nunuc, copil nătâng cu stări parabolice și uneori greu de înțeles. Purtam înainte o pelerină care trebuia să mă ascundă într-o caparace protectoare și mergeam legată la ochi cu un fular, ca în jocul de-a baba-oarba. De cele mai multe ori evitam să-mi dau jos masca și să vorbesc clar despre ceea ce simțeam, iar totul se transforma într-o otravă autoindusă. Eram conștientă totuși că veninul trebuia înlocuit cu apă proaspătă. Omul care m-a convins să nu-mi mai arunc gândurile la gunoi nici măcar nu știe că exist, dar acest lucru nu mai contează. Aș vrea totuși să-i mulțumesc, în tot acest timp am învățat să mă opresc și să le acord timp gândurilor, să le dau răgaz să se așeze sau să ne ciondănim amarnic. M-am schimbat mult în tot acest timp.
We are blind, whether we admit it or not! Blind because our eyes can't see behind the appearances and we tend to get influenced by the others. I've sometimes wondered what makes me happy, enough happy to say "Here is exactly where I want to be now and this is exactly the thing I want to be doing"..and I've discovered that simple things are the ones that matter most.
Vezi tu, așa a început totul. Privind înapoi, zâmbesc gândindu-mă la toate dățile în care lăsam orice altceva deoparte, și-mi puneam degetele să danseze pe tastatură. Am renunțat la ciorne (și aici și în scrisori) și am valorificat cât am putut de mult ”lucrurile mici și simple”, cu care i-am zăpăcit de cap pe cei dragi. Am deschis ochii, am respirat adânc și am zis că nu vreau să devin un om care o să regrete toată viața că nu s-a agățat de oportunitățile care i s-au ivit în cale. Am fost uneori atât de fericită, încât nu mi-am putut aduna cuvintele. Am primit mult mai mult decât m-aș fi așteptat.
O să dăruiesc în continuare firimituri de bine, dacă nu ajută prea mult, măcar voi fi făcut ce am simțit.
Cu drag,
Nunuc