Sunt sigura ca si tu faci la fel! Le cantaresti atent, le schimbi, le stergi, le uiti..
sunt ele, cuvintele, portative infinite de note neintelese, zgomotoase sau mute.Unii le aduna in saci, altora le ajung cate incap intr-un buzunar, cert e ca ele sunt pretutindeni.
..Sunt gandurile mele, ale tale, ale tututor.
Poate ca oamenii se schimba..si totusi, in esenta raman aceiasi. Presupusele schimbari sunt doar lucruri pe care nu le stiam, nu le-am sesizat inainte sau, pur si simplu, am vrut sa le vedem altfel decat cum erau de fapt. Oamenii sunt fiinte ciudate, complicate, prea diferite unele de altele din nenumarate puncte de vedere, siluete ce ascund mistere in spatele unor ecuatii nerezolvabile, manechine imbracate in marimi nepotrivite, imbinari reusite..sau mai putin reusite de bucati de lut, ingrediente ale unor retete nespuse, cusaturi neregulate pe materiale peticite, pete de culoare pe un perete alb. 90-95 oameni din 100 pe care-i intalnim pe strada sunt incruntati, par ingrijorati, altii ingandurati, majoritatea grabiti, care daca se intampla sa-ti arunce vreo privire ea nu inseamna decat "Ce te uiti asa la mine?Hai, scuteste-ma!"...Rare sunt zilele in care vezi dimineata pe cineva a carui fata sa nu exprime "De ce m-am trezit eu asa devreme cand puteam foarte bine sa mai dorm?", putini sunt cei care iti zambesc chiar daca nu te cunosc, care iti spun "pofta buna",cand te vad trecand prin parc cu un sandvis in mana.. care, dandu-si seama ca esti suparat, fac o gluma ce nu te poate opri din a surade.
..