...
[E târziu, iar eu am avut o zi încărunțitoare. Într-un final, Teo adoarme și, la cerere expresă, merg cu George în camera lui. Îl culcușesc în așternut și-i amintesc încă o dată că e timpul de somn.]
G.[el]: - Mami, în ce lună m-am născut eu?
G.[eu]: - Păi știi, mami, că doar azi sau ieri ți-am reamintit...
G.[el]: - Și cum era cerul când m-am născut? Era așa frumos, albastru, cum îmi place mie?
G.[eu]: - Era noapte când te-ai născut. De fapt, era dimineață. Și nu știu cum era, eu nu am văzut cerul la maternitate...
G.[el]: - Păi de ce? Nu aveau geamuri la maternitate?
G.[eu]: - Ba da, aveau... Dar eu aveam dureri atunci și nu știu cum era cerul...
G.[el]: - Păi de ce aveai dureri?
G.[eu]: - Pentru că așa a rânduit Doamne-Doamne, ca mamele să nască în dureri...
G.[el]: - ... [Face o mică pauză.] Mami, de ce a fost împărțită America în două?
G.[eu]: - Cum adică? La ce te referi?
G.[el]: - Ca în cartea „Zbor către libertate”...
G.[eu]: - A, era vorba despre Germania acolo, nu despre America.
G.[el]: - Și de ce au împărțit-o?
G.[eu]: - Așa s-a hotărât după război...
G.[el]: - Și ei erau în partea greșită? Ei erau unde copiii aveau desene?
G.[eu]: - Ei nu aveau desene. Cum era și la noi în țară. Dar îți povestesc mai multe mâine...
G.[el]: - Deci tu știi mai multe... [Face o mică pauză.] Magii au călătorit spre Stea?
G.[eu]: - Pufnesc. [Îmi spun în gând că e fenomenal.] E târziu, George... Povestim mâine.
G.[el]: - Mami, Magii știau să se orienteze după stele?
G.[eu]: - ... [Îl sărut pe frunte și tac... M-a lăsat fără cuvinte. E un mic laborator de idei și o enciclopedie de replici adunate din cărțile pe care i le citim...]