[păstrător-de-gânduri-bune. o călătorie de la adolescență la maturitate. jurnal de mamă de trei băieți. scrisori. fotografii. povcești. pseudoversuri. îndemn la simplitate. fărâme de suflet românesc.]
...
îmi descrețesc fruntea gândurilor
și-l scot pe puiul cel mic la plimbare...
pe strada Macilor e soare,
iar domnul Mircea e tot în fața măcelăriei sale.
corcodușul de la colț încă nu a înverzit,
dar stă să izbucnească, la fel ca bubele noastre,
ce lumea întreagă au împânzit...
ce tristeți? ce bucurii se citesc pe fața noastră,
atât de acoperită de mască?
ce înainte era nevăzut, acum e deslușit...
e aici, atât de aproape. a izbucnit.
...
De multe ori, mi-aș dori să fac mai multe pentru ei. Mai multe activități din care să învețe cât mai multe lucruri frumoase... Însă de și mai multe ori mă simt copleșită și ajung să-mi dau seama că nu-mi este de niciun folos să mă tot compar cu alte mame care pot mai mult. Important e că sunt acolo, lângă ei, și că învățăm împreună zi de zi din tot ceea ce ni se întâmplă. Desigur, sunt foarte îmbucurătoare momentele când reușesc să picur un strop din ploaia care-mi doresc să se reverse asupra lor și să-i crească minunat... Știu, răbdare... Știu, trebuie măsură în toate. Și fiecare are măsura lui. Stropitoarea lui. Și e bine așa. E câte un măr pentru fiecare dintre noi...
...
[E târziu, iar eu am avut o zi încărunțitoare. Într-un final, Teo adoarme și, la cerere expresă, merg cu George în camera lui. Îl culcușesc în așternut și-i amintesc încă o dată că e timpul de somn.]
G.[el]: - Mami, în ce lună m-am născut eu?
G.[eu]: - Păi știi, mami, că doar azi sau ieri ți-am reamintit...
G.[el]: - Și cum era cerul când m-am născut? Era așa frumos, albastru, cum îmi place mie?
G.[eu]: - Era noapte când te-ai născut. De fapt, era dimineață. Și nu știu cum era, eu nu am văzut cerul la maternitate...
G.[el]: - Păi de ce? Nu aveau geamuri la maternitate?
G.[eu]: - Ba da, aveau... Dar eu aveam dureri atunci și nu știu cum era cerul...
G.[el]: - Păi de ce aveai dureri?
G.[eu]: - Pentru că așa a rânduit Doamne-Doamne, ca mamele să nască în dureri...
G.[el]: - ... [Face o mică pauză.] Mami, de ce a fost împărțită America în două?
G.[eu]: - Cum adică? La ce te referi?
G.[el]: - Ca în cartea „Zbor către libertate”...
G.[eu]: - A, era vorba despre Germania acolo, nu despre America.
G.[el]: - Și de ce au împărțit-o?
G.[eu]: - Așa s-a hotărât după război...
G.[el]: - Și ei erau în partea greșită? Ei erau unde copiii aveau desene?
G.[eu]: - Ei nu aveau desene. Cum era și la noi în țară. Dar îți povestesc mai multe mâine...
G.[el]: - Deci tu știi mai multe... [Face o mică pauză.] Magii au călătorit spre Stea?
G.[eu]: - Pufnesc. [Îmi spun în gând că e fenomenal.] E târziu, George... Povestim mâine.
G.[el]: - Mami, Magii știau să se orienteze după stele?
G.[eu]: - ... [Îl sărut pe frunte și tac... M-a lăsat fără cuvinte. E un mic laborator de idei și o enciclopedie de replici adunate din cărțile pe care i le citim...]
Ilustrație din Cartea meseriilor dispărute, despre care am mai scris și pe care o recomand din nou cu dragă inimă
...
