Dragă Micule Dar,
E iarăși târziu. Tu dormi. Mami scrie pentru când o să mai crești și o să ne întrebi cum a fost când erai mic, iar noi vom fi uitat unele detalii pentru că așa e mintea omului programată de Doamne Doamne să funcționeze...
De câteva zile ai căpătat obiceiul de a întinde gurița exact ca un puișor! [Am impresia că ți-e foame constant!] Tu ești puiul de rândunică ce nu va pleca toamna asta în Țările Calde. Și singurul pui croșetator de rândunică! Mânuțele încă reprezintă o fascinație, le împletești pe toate părțile. Te bucuri când numărăm până la cinci din cartea cu iepuri și când repetăm, tot pe degețele, gama. Uneori chiar chiui! Apoi, vântul îți place tare, tare mult. Ți se pare foarte interesant cum leagănă totul împrejurul și în urma lui, și analizezi atent orice adiere printre crengi.
Ce-ar mai fi? Mai sunt și altele de scris, dar mă cheamă Ene... Carevasăzică, nani bun și pe data viitoare!
te îmbrățișează
mama