Dragă Oscar,
Îți scriu pentru că îmi ești tare drag.Vezi tu, azi L-am rugat pe Doamne Doamne să mă ajute să ajung încă o dată să-ți aud povestea (dacă mai ții minte, am venit și decembrie trecut)...și, cum e atât de bun, mi-a îndeplinit dorința. Fericită, m-am așezat cuminte pe locul primit, știam că o liniște caldă urma să mi se răspândească în vene; așteptându-te, mi-am amintit de ursulețul Bernard și de cubul de lemn pe care aveai să te așezi povestindu-ne cum ai trecut prin toate etapele unei existențe în doar câteva zile. Am simțit prin cuvintele și scrisorile tale, prin povestirile și sfaturile lui Buni Roz că viața are gust dacă înțelegem că Cel care ne-a dăruit-o vrea să ne bucurăm în fiecare zi de ea, ca și cum ar fi prima...De ce oare noi, oamenii, nu o apreciem așa cum s-ar cuveni? Tu, în înțepciunea ta de copil, ziceai că la viață singura soluție e s-o trăiești. Mi-ai adus o ploaie de bine în inimă, așa că îți mulțumesc. Vin și data viitoare, promit.
pupici