ilustrații din cartea După bufnițe
...
Aseară le-am dus copiilor o carte caldă, abia primită în coletul pentru ziua lui Dodo. Micul Dar nici măcar nu apucase s-o vadă și mi-a mărturisit ulterior că a crezut că e împrumutată. Tare mult m-am bucurat să descopăr și pe chipul lui emoția unei povești necunoscute, citite pentru prima oară alături de ceilalți copii.
Personal, găsesc că e minunată cartea și o recomand cu drag. Ilustrațiile au primit medalia Caldecott [cred că acesta a fost primul semn care m-a îndemnat s-o răsfoiesc online], iar textul e foarte duios, cu metafore și comparații care invită la introspecție. Îi mulțumesc Onandrei, bufnița noastră, că ne-a însoțit și de această dată în călătorie! Nici biscuiții* nu puteau lipsi - altfel cum aș mai fi fost Moș Crăciun, mai ales că voi lua o pauză de la această activitate îmbucurătoare de dăruire?
* După ce i-am copt prima oară, am modificat proporțiile, adăugând mai mult piure de dovleac, și, desigur, mai puțin ulei și zahăr.