...
Dacă astă primăvară șantieream cu băieții doar teoretic, construind zilnic tot ce-și imagina Micul Dar, acum nisipul, roabele, pietrele, țiglele și cărămizile nu mai sunt doar miniaturale, ci s-au materializat în toate uneltele și materialele bunicului, care li le pune la dispoziție cu mare bucurie [și care îi asistă - cum altfel? - cu multe idei].
Deși am încă vie amintirea entuziasmului pe care-l investeam și noi în jocurile din grădină, bucuria lor de a face continuu ceva mă surprinde neîncetat... Prin urmare, nu pot decât să fiu recunoscătoare pentru această a doua bogată copilărie pe care o retrăiesc prin intermediul lor...
