...
Ai treizeci de ani și scârțâi din toate încheieturile ca o ușă veche de dulap, neunsă, cu balamalele ruginite de vreme. Abia te ridici noaptea să-l speli pe Coconel și de multe ori ațipești frântă în timpul orelor lui de priveghere.
Bubele de varicelă v-au prelungit statul în casă chiar acum, când vremea dă să se încălzească și pomii Nucaliei izbucnesc în floare. Când cel mic are reprize lungi de plâns din cauza colicilor, mijlociul nu poate dormi de bube și cel mare tușește și e fabrică de muci, iar tu ești oboseală-mergătoare și nu știi de ce treabă mai întâi să te apuci [pentru că toate sunt vraiște], e clar: numai primăvară nu poate fi!
În tot noianul ăsta noros, bolovan greu de purtat, dacă n-ar fi micile-mici semne de bine, din mamă-ursă cred că mamă-petală-de-zăpadă pe loc ai deveni...