...
Era începutul lui Florar când am primit cartea de bucate a Monei Petre. Am descoperit-o întâmplător, căutând ceva despre Luli a Iuliei Iordan. „A ajuns? A ajuns? A ajuns?” - îl tot întrebam pe Dar, nemaiputând de nerăbdare s-o răsfoiesc. Nu, nu m-am înșelat deloc în privința ei, a fost o adevărată revelație, exact ceea ce-mi doream și ceea ce căutam acum, la începutul verii. Am încercat deja câteva rețete din ea, dar multe sunt încă pe listă și abia aștept să văd ce-o să iasă!
De ce recomand această carte? Pentru că e inedită, e surprinzătoare, e colorată, e stilată, e vechiul recuperat într-o haină nouă, care-i aduce cinste. Nu e o simplă carte de bucate, e și o carte de botanică [cu indicații valoroase pentru cei care vor să știe mai multe despre ierburile care le ies în cale] și una de istorie gastronomică [cu unele rețete vechi de sute de ani, readuse în atenția cititorilor de către autoare].
E minunată și cartea de colorat „Regatul plantelor”. Eu o am de vreun an încoace și m-a fascinat încă de la prima răsfoire. Găsisem cu această ocazie și pagina Ierburi uitate, dar mi s-a părut ceva prea sofisticat, ce n-aș putea face, neînțelegând pe atunci demersul autoarei și nici conceptul de foraging. Acum mi-am schimbat complet părerea. Toate la timpul lor pentru fiecare...
Doamna Mona Petre, chapeau pentru ceea ce faceți!