ceai de toamnă de la Măgura

...

Pentru că atunci când nu mergi tu la munte, vine muntele [împachetat cu dragoste de maicile de la Măgura] la tine...
 

eu cred că prin venele mele curg flori

...

eu cred că prin venele mele

curg flori.

și-s multe, multe,

în luminoase și calde culori...

eu cred că-s făcută dintr-un

alt aluat.

unul care dospește oricând

spre Soare e-orientat.

eu cred că oricărei femei

o floare-i aduce-un crâmpei, 

o petală de infinit,

aici, unde totul repede ia sfârșit.

eu văd cum și prin venele tale

curg flori.

și-s multe, multe, nenumărate, 

în luminoase și calde culori...

 

tu ce vezi?

 

...

Ce văd eu? Nu, nu-l văd pe Van Gogh în Van Gogh în Van Gogh, deși el e acolo. Eu văd trei prietenii. Prietenia margaretelor plângătoare [mulțumesc pentru minunata farfurioară, care nu mă așteptam să ajungă la mine], prietenia celei mai vechi traficante de artă, căreia mereu îi ieșeau în cale minunății pe care să le dăruiască și prietenia unei mici [nemaimică acum] ghidușe Spiridușe. [Toate trei au un loc aparte în inima mea de mușețel.]

Teo, micul dezmierdat

 

să ne-nconjurăm de frumos

 ...

[măcar atât putem face.]

George, micul explorator

 

„stăm la masă ca nebunii!”*

       [ilustrație din Plăcinta cu cireșe a Silviei Colfescu și rețetă de prăjitură cu mere de la Valerie's food]

...

Fotografiile mele pot părea uneori părticele de armonie. Însă dincolo de ele, dincolo de aceste mici fărâme pe care le împărtășesc, eu - nefiind atât de fistichie ca bunica șoriceilor Ronț și Ronțuna - sunt multe alte bucăți dezarmonice... Și nu de puține ori mă gândesc la analogia cu mărul care la exterior pare bun, dar înăuntru colcăie viermii. Pe de altă parte însă, știu că o firimitură de frumos și un gând bun dau elan, sunt acel mic și-altceva care ne poate ajuta să facem celelalte lucruri cu mai multă bună dispoziție. Cel puțin pentru mine funcționează. [Și acum sunt încredințată că nu e greșit să fie așa.]

* [Nebunii din replica lui George de azi de la prânz sunt piesele de șah - pentru că el și Teo stăteau pe diagonală.]

ani... nu-mai-știm-câți

 ...

Dragă Dar,

De data asta nu avem o fotografie împreună, însă mă bucur că am reușit să prind laolaltă zâmbetul tău luminos și bucuria entuziastă a lui George. Mi-aș dori ca rodia de pe cheesecake să rodească în multe semințe de tihnă pentru tinda sufletului tău... La mulți ani!

„mușcata” noastră

 ...

Pe cât de visători, am înțeles totuși de la bun început că darul nostru a fost unul mare. Neprețuit de mare. O mușcată aleasă, nemaipomenit de frumoasă, așezată în pervaz. Chiar așa ne-a spus Bunicul cel înțelept, care ne-a avertizat categoric: e o floare deosebită, care va fi invidiată, de aceea se cere constant păzită de amândoi... Ne-a ajutat Doamne-Doamne și am ieșit biruitori din toate până acum. Îți mulțumesc, dragă Dar, pentru atâtea anotimpuri înmiresmate...

cei doi frați. portret de Brumărel.